Link direct
Studiu de caz
Jiří lucrează de un an drept ca consilier pentru clienți pentru o firmă de turism. Din cauza pandemiei a fost trecut, de la finalul lui martie, de către angajator la activitatea cu normă redusă. Dacă Jiří nu semnează contractul, ar fi concediat. Contractul nu era clar pentru Jiří: Era menționat că ar lucra între 0 și 40 de ore pe săptămână, dar nu era menționat cat timp ar lucra pentru activitatea cu normă redusă. Jiří a semnat contractul în ciuda acestor mențiuni la fel ca toți ceilalți colegi. Înurmătoarele luni Jiří a lucrat în mod diferit: Câteodată două ore pe zi, în alte zi trebuia să lucreze opt sau mai multe ore. În mai a avut o săptămână de concediu, între timp au fost și sărbători. Jiří a primit lunar în loc de 2.000 € doar 1.200 €. Jiří nu înțelege statul de plată: El nu înțelege contribuțiile de lângă rubrica de salariu pentru activitatea cu normă redusă, concediu și sărbători legale. După trei luni s-a întâmplat ceva la care Jiří nu se aștepta deloc: A primit rezilierea contractului. Motivul rezilierii este „din motive legate de com-panie”. Jiří este foarte dezamăgit, deoarece crede că șeful lui nu și-a ținut promisiunea: Jiří ar fi trebuit să își păstreze locul de muncă. Jiří consideră concedierea nedreaptă și vrea să facă ceva în acest sens. El își dorește salariul integral și vrea să declare că șeful i-a plătit prea puțini bani. Dar unde să facă acest lucru?
Jiří merge direct la un centru de consiliere pentru angajați străini care a ajutat deja mulți prieteni în problemele cu angajatorii. Pe întreg teritoriul Germaniei există mai multe centre de consiliere:
Centre de consiliere specifice pentru dreptul muncii:
https://www.arbeitundleben.de/arbeitsfelder/beratungsnetzwerk
https://www.faire-mobilitaet.de/ro
Jiří poate găsi prezentarea tuturor centrelor de consiliere în funcție de tematică și de limbă pe:
Consilierea este gratuită. Consilierii vorbesc mai multe limbi și îi pot verifica documentele de muncă ale lui Jiří dintr-o perspectivă juridică și îi pot propune soluții concrete de rezolvare.
La consiliere Jiří află mai multe despre activitatea cu normă redusă: Este o măsură care ar trebui să contribuie la evitarea concedierilor. Angajatorii care au o situație economică precară, cum ar fi de exemplu angajatorul lui Jiří din cauza restricțiilor cauzate de coronavirus, nu ar trebui să își concedieze imediat personalul. Ei ar trebui să reducă timpul de lucru. După îmbunătățirea situației economice, timpul de lucru poate fi crescut imediat.
Dacă un angajator dorește să introducă activitatea cu normă redusă, el are nevoie de acordul angajatorului. Acest acord este confirmat printr-un contract scris. Aceste contracte trebuie formulate în mod clar și explicit. Începutul și finalul activității cu normă redusă trebuie stabilite în mod explicit. Contractul pe care Jiří l-a semnat nu îndeplinește aceste condiții și s-ar putea să fie nul. Consecința ar fi că Jiří are dreptul la salariul complet pentru orele de muncă prestate. Acest lucru trebuie verificat din punct de vedere juridic de ex. de către un avocat de specialitate în litigii de muncă.
Pentru orele nelucrate angajații primesc 60 % din salariu (iar dacă au copii, 67 %). Acest salariu se numește salariu pentru activitatea cu normă redusă. Pentru acest lucru angajatorul primește o subvenție de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Angajatorul lui Jiří a anunțat Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă la finalul lunii câte ore nu au fost lucrate. Aceste date trebuie să fie adevărate. În timpul concediului Jiří tre-buia să își primească suma totală pentru banii de concediu. Angajatorul lui Jiří trebuie să plătească și zilele de sărbătoare dar în cuantumul salariului pentru activitatea cu normă redusă.
Consilierii au constatat, în urma comparării listelor cu timpii de muncă și a statului de plată, că Jiří a primit prea puțini bani. Ei îl sfătuiesc pe Jiří să facă o plângere pentru salariile restante. Pașii exacți au fost descriși în capitolul 2: Neplata salariului.
Referitor la concedierea lui Jiří: În timpul activității cu normă redusă nu există, în principiu, nicio interdicție de a da un preaviz.
Dacă situația economică a angajatorului nu se îmbunătățește în ciuda activității cu normă redusă și Jiří nu beneficiază de locul de muncă pe o durată lungă de timp, angajatorul lui Jiří poate rezilia contractul cu respectarea anumitor condiții:
Jiří lucrează de peste șase luni în compania care are peste zece angajați. De aceea beneficiază de protecție împotriva concedierii. Tribunalul pentru litigii de muncă poate verifica dacă a fost motivată și socială concedierea de către angajator. Dacă Jiří dorește, poate depune o plângere împotriva concedierii la Tribunalul pentru litigii de muncă. Consilierii îl pot pregăti pe Jiří să facă o plângere împotriva concedierii.
Odată cu rezilierea se încheie activitatea cu normă redusă. Angajatorul trebuie să îl plătească pe Jiří. Conform prezentării oficiale a Ministerul Federal German al Muncii și Afacerilor Sociale BMAS, Jiří are dreptul, începând cu ziua concedierii și până la expirarea terme-nului de preaviz pentru încetarea contractului, la plata integrală a salariului, indiferent dacă a fost angajat cu normă întreagă sau nu. Jiří ar trebui să își solicite drepturile de muncă, așa cum este stipulat în contract, după concediere!
Jiří nu are niciun dezavantaj la primirea indemnizației de șomaj I (Arbeitslosengeld I), iar Indemnizație de șomaj este calculată ca și cum Jiří ar fi lucrat cu normă întreagă.
Jiří poate transmite plângerea pe cale orală la Biroul de solicitare a ajutorului juridic al tribunalului competent pentru litigii de muncă. Competența tribunalului este în funcție de sediul angajatorului. Dacă Jiří a lucrat într-un loc diferit față de sediul angajatorului, poate depune plângerea și la acel Tribunal pentru litigii de muncă. Aceasta este alegerea lui. Jiří poate găsi online Tribunalul competent pentru litigii de muncă.
https://www.gerichtsverzeichnis.de/verzeichnis. php
Jiří poate completa și formularul de plângere și îl poate trimite prin poștă sau prin fax Tribunalului pentru litigii de muncă. Formularele de acțiune juridică se regăsesc pe pagina web a multor tribunale pentru litigii de muncă.
Puteți găsi un model de acțiune de protecție împotriva concedierii aici PDF, 527 KB, nu este fără bariere .
La completarea formularului de plângere îl pot ajuta consilierii de la centrul de consiliere în dreptul muncii.
Important! Jiří trebuie să depună plângerea la tri-bunal în termen de trei săptămâni din ziua în care a primit concedierea în formă scrisă. După acest termen nu mai este posibilă depunerea plângerii.
Dacă Tribunalul pentru litigii de muncă constată că concedierea a fost nejustificată din punct de vedere juridic au incorectă din punct de vedere social, Jiří își poate păstra locul de muncă.
Deoarece consilierii au constatat discrepanțe între listele cu timpii de lucru și calculele salariale și astfel un abuz probabil de activitate cu normă redusă îl sfătuiesc pe Jiří să informeze Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă referitor la acest aspectși să prezinte alte dovezi cum ar fi listele cu timpii de lucru prestați. Cel mai bine pe email sau prin poștă. Jiří poate găsi datele de contact ale Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă online:
https://con.arbeitsagentur.de/prod/apok/metasuche/suche/dienststellen
Deși acest lucru nu îl ajută pe Jiří să primească salariul integral, poate duce la pedepsirea angajatorului și poate descuraja un comportament similar pe tor. Dacă circumstanțele indică fraude, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă va transmite informațiile procurorului. Anchetatorii inițiază o procedură penală dacă salariul pentru activitatea cu timp redus a fost acordat în mod incorect și astfel a fost comisă o infracțiune. Jiří, precum și colegii săi, se pot prezenta ca martori în cadrul procesului.
Dacă aceștia au lucrat mai multe ore decât cele menționate, angajatorul va fi pedepsit cu amenda sau chiar cu închisoarea. Alte consecințe ar fi excluderea pe viitor de la licitațiile publice. Angajatorul nu mai este de încredere din punct de vedere juridic-comercial. În mod normal, pentru angajator există doar riscul de amendă. Dar sunt și excep-ții în care angajații ar putea fi acuzați că au fost complici la infracțiuni. Acest lucru se întâmplă însă foarte rar.
În cazul lui Jiří, poate exista și o încălcare a Legii salariului minim, care poate fi pedepsită ca o infracțiune administrativă cu o amendă de până la 500.000 €.
Jiří poate înainta cauza și la Autoritatea de Control Financiar al Muncii la Negru. Autoritatea de Control Financiar al Muncii la Negru (FKS) este o autoritate care controlează și verifică angajatorul, verifică dacă acesta depune în mod corect contribuțiile sociale pentru angajați. Jiří poate găsi adresa Autorității de Control Financiar al Muncii la Negru (FKS) și pe următoarele pagini de internet. Acesta are nevoie de codul poștal al localității unde angajatorul își are sediul:
Jiří se poate înregistra singur la Autoritatea de Control Financiar al Muncii la Negru (FKS), poate depune o plângere și poate da o declarație. Dacă acest lucru nu este posibil, el poate transmite o comunicare și online:
https://www.zoll.de/DE/Kontakt/Meldung_ FKS/kontakt_node.html