Formarea profesională

Formarea profesională

Sistemul german de formare profesională le oferă absolvenților de liceu multe oportunități de a se impune pe piața muncii, beneficiind de calificare profesională recunoscută. Aceștia pot urma un program de ucenicie în cadrul întreprinderii în sistem „dual” sau o formare profesională în cadrul școlii, dar se pot, de asemenea, califica sau specializa prin formare continuă.

1. Tipuri de formare profesională

Se face diferența între

  • formarea profesională duală (în întreprinderi și școli profesionale)
  • formarea profesională școlară (în școli profesionale, „Berufsfachschule” (școală profesională specializată) sau colegii profesionale),
  • formarea pentru absolvenții de bacalaureat resp. studii speciale de economie,
  • studiul și programele de studii combinate,
  • dezvoltarea profesională.

Formarea profesională nu trebuie confundată cu dezvoltarea profesională, care este ofertă în cadrul academiilor (profesionale). În acest caz este vorba de adaptarea cunoștințelor și abilităților la cerințele modificate din domeniul profesional.

2. Formarea profesională duală

Aproximativ 70% din formările profesionale absolvire în Germania sunt sub forma unei formări profesionale duale(formare profesională în întreprindere). „Dual” descrie o formă de formare dublă împărțită în două locații de formare: În școala profesională, ucenicul dobândește cunoștințe teoretice de specialitate, în întreprindere cunoștințe și abilitățile practice. Combinația de formare în întreprindere și în școala profesională garantează o conexiune între teorie și practică. Datorită legăturii dintre teorie și practică, această formă de învățământ reprezintă o particularitate a sistemului educațional german și are recunoaștere internațională.

Majoritatea meseriilor recunoscute – în prezent circa 350 – sunt formate conform sistemului dual. Mai ales meseriile din meșteșugărit, comerț, industrie, servicii sau agricultură sunt formate în sistemul dual. Cursurile la școala profesională au loc, în mod normal, 1 sau 2 zile pe săptămână, pe lângă munca în întreprindere. În cazul anumitor programe de formare, cursurile școlare se țin sub formă de seminarii bloc: în acest caz, ucenicul merge alternativ la școală timp de câteva săptămâni, apoi se întoarce la întreprinderea în cadrul căreia are loc formarea profesională. În timpul formării în cadrul întreprinderii, se primește o remunerație din partea întreprinderii în cadrul căreia are loc formarea profesională.

Notă: O vedere de ansamblu în formarea profesională este oferită în materialele video scurte ale Institutului Federal pentru Formare Profesională (BiBB) în germană și engleză. Informații referitoare la ocupațiile de formare inițială și continuă în sistemul dual, în temeiul Legii privind formarea profesională (BBiG) și al Codului activităților meșteșugărești (HwO), precum și la ocupațiile de asistent medical în temeiul Legii privind profesiile de îngrijire (PflBG) pot fi găsite și pe pagina BiBB în limbile germană și engleză. Pe pagina Eurydice se găsește o scurtă prezentare a tipurilor de formare din Germania.


3. Formarea profesională în școli

Pe lângă formarea profesională duală există în Germania și formarea profesională în școli. În ceea ce privește valoarea, formarea profesională în școli este considerată a fi la egalitate cu formarea duală. Oferta de formare profesională în școli este vastă, de exemplu în domeniul sanitar și social (asistent medical generalist, asistent tehnician de farmacie, îngrijitor bătrâni, asistent social, educator, etc.), în domeniul limbilor străine precum și în domeniul IT (asistent tehnologia informației) sau design (asistent tehnic design). Formarea în școală are loc la zi, într-o „Berufsfachschule” (școală profesională specializată) sau o academie de meserii de stat sau privată și durează între 1 și 3 ani. Școlile profesionale private pot solicita după caz taxe școlare.
De regulă, în timpul formării profesionale în școală nu se primește nicio remunerație. Cu toate acestea elevii de la școala profesională pot avea dreptul la susținere financiară conform Legii federale privind promovarea formării profesionale – cunoscută sub numele de Schüler - BAföG.

Sfat: Deoarece în majoritatea cazurilor există termene de înregistrare fixe pentru școlile profesionale specializate, informațiile referitoare la școlile dorite trebuie obținute din timp. O vedere de ansamblu detaliată referitoare la școlile profesionale specializate o oferă baza de date KURSNET a Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

4. Absolvenții de bacalaureat resp. de alte formări profesionale economice

Economia (în special societățile industriale sau comerciale, sau de asigurare) oferă locuri de practică, care sunt special create pentru elevii care au promovat examenul de bacalaureat și se axează pe „formările profesionale speciale din economie” sau pe „formarea profesională a elevilor cu bacalaureat”.

Pentru aceste oferte de formare profesională există diferite modele în fiecare land federal. Ele se caracterizează prin relevanța practică, legătura strânsă cu nevoile economiei și standardele teoretice ridicate. Ofertele există în domeniul vânzărilor dar și IT (informatică economică), limbi străine și transporturi (controlor de trafic aerian). În școala profesională, cunoștințele speciale de contabilitate, calcul, marketing, prelucrare electronică a datelor sau limbi străine se predau în clase speciale.

În special pentru următoarele grupe profesionale există o formare profesională pentru absolvenții de bacalaureat:

  • Tehnician industrial – specializarea tehnologia datelor
  • Asistent informatician
  • Informatician
  • Informatician economic
  • Controlor de trafic aerian

În perioada formării profesionale se primește o remunerație de la întreprinderea în cadrul căreia are loc formarea profesională.

Sfat: Centrul de informare profesionalăal Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă oferă informații utile referitoare la toate profesiile care necesită formare. De asemenea, este utilă orientarea profesională personală oferită de Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Ucenicii trebuie să respecte programările pentru începerea formării profesionale: Majoritatea programelor de formare încep la 1 august sau 1 septembrie în fiecare an. Multe firme încep deja de la începutul anului să caute ucenici; băncile și firmele mari publică locurile pe care le oferă cu un an înainte de începerea formării profesionale. Candidații la ucenicie ar trebui să înceapă încă din penultimul an de școală să se gândească ce ocupație ar putea fi cea potrivită pentru ei. Susținere la căutarea unui loc de formare profesională este oferită și în cadrul zilelor informative din centrele de informare profesională ale agențiilor pentru ocuparea forței de muncă sau în cadrul târgurilor de formare profesională.

5. Dezvoltare profesională

Formarea profesională nu trebuie confundată cu dezvoltarea profesională, care este ofertă în cadrul academiilor (profesionale). În acest caz este vorba de adaptarea cunoștințelor și abilităților la cerințele modificate din domeniul profesional.

De asemenea, dezvoltarea profesională poate aprofunda sau extinde o formare profesională deja existentă. Aceasta este precedată de faze anterioare de educație și/sau de o activitate profesională interimară. Dezvoltarea profesională poate fi autodidactă, printr-o măsură de formare accesibilă publicului sau, în cazul în care formarea este inițiată de companie, și sub forma formării în cadrul întreprinderii.

Se face o distincție în ceea ce privește dezvoltarea profesională:

  • perfecționare adaptarea cunoștințelor în cadrul profesiei învățate),
  • recalificare (reorientare profesională),
  • perfecționare în scopul avansării profesionale sau calificare suplimentară,

În principiu, dezvoltarea profesională este posibilă și în timp ce se lucrează, adică în paralel cu un loc de muncă.

Perfecționarea își propune să păstreze acele calificări care au fost deja dobândite într-o formare profesională. Acestea ar trebui aprofundate, adaptate la evoluțiile tehnice sau extinse, astfel încât să fie posibilă avansarea în carieră. Calificările dobândite prin perfecționare sunt de obicei verificate prin examene organizate de organismele responsabile (cel mai adesea Camera Meșteșugarilor sau camere de industrie și comerț).

Perfecționarea în scopul avansării profesionale reprezintă cursurile frecventate de specialiști care au ca obiectiv examenul de maistru cursuri de pregătire pentru examenul de economist specialist sau cursurile care pregătesc pentru un examen conform Regulamentului privind calificările necesare instructorilor în cadrul formării profesionale (AEVO), pentru a deveni formator.

Prin recalificare înțelegem formarea profesională pentru altă activitate față de cea exercitată sau învățată. Cunoștințele și experiențele de la locul de muncă anterior permit adesea o scurtare a formării profesionale pentru noua profesie în comparație cu un începător. Este adevărat că, în condiții speciale, cineva fără formare profesională prealabilă poate lua parte și la o măsură de recalificare, dar în acest caz este vorba de o ucenicie.

Recalificarea este o posibilitate de a te califica pentru o nouă activitate de muncă, în cazul în care vechea meserie, de exemplu nu mai poate fi exercitată din motive medicale. Sau, ca urmare a schimbării structurale constante de pe piața muncii, există o nevoie modificată de lucrători calificați și, prin urmare, cerințe diferite pentru formarea angajaților (de exemplu, în cursul digitalizării).

Cu ajutorul unei măsuri de recalificare, poate avea loc o reorientare profesională și se poate învăța o nouă profesie. Recalificarea se încheie cu un examen în fața camerei responsabile (Camera de Industrie și Comerț, Camera Meșteșugarilor etc.). Aceasta are ca rezultat, de exemplu, o calificare profesională recunoscută IHK sau la un certificat de calificare. Durata recalificării depinde de perioada de formare efectivă a ocupației respective. Cursurile de formare comercială au de obicei o perioadă de formare de 3 ani (de la 21 de luni de perioadă de recalificare), iar profesiile tehnice 3,5 ani (până la 28 de luni de perioadă de recalificare).

În Germania, recalificarea este adesea finanțată de sectorul public, în principal de Jobcenters și Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă, uneori și armata federală, sau ca prestație de reabilitare (asigurare obligatorie în caz de accident, fondul german de asigurări de pensii, asigurări etc.)