Formarea profesională

Înapoi la Lotsen

Formare profesională

Sistemul german de formare profesională le oferă absolvenților/absolventelor de liceu multe oportunități de a se impune pe piața muncii, beneficiind de calificare profesională recunoscută. Puteți urma un program de ucenicie în cadrul întreprinderii în „sistem dual” sau o formare profesională în cadrul școlii, dar vă puteți, de asemenea, califica sau specializa prin formare continuă.

1. Tipuri de formare profesională

Se face diferența între

  • formarea profesională duală (în întreprinderi și școli profesionale)
  • formarea profesională școlară (în școli profesionale, „Berufsfachschule” (școală profesională specializată) sau colegii profesionale),
  • formarea pentru absolvenții de bacalaureat resp. studii speciale de economie,
  • studiul și studiul cu dublă specializare,
  • dezvoltare profesională.

Formarea profesională nu trebuie confundată cu dezvoltarea profesională, care este ofertă în cadrul academiilor (profesionale). În acest caz este vorba de adaptarea cunoștințelor și a abilităților la cerințele modificate din domeniul profesional.

2. Formarea profesională duală

Aproximativ 70% din formările profesionale absolvire în Germania sunt sub forma unei formări profesionale duale(formare profesională în întreprindere). „Dual“ descrie o formă de formare dublă împărțită în două locații de formare: În școala profesională, ucenicul învață cunoștințele teoretice de specialitate, în întreprindere cunoștințele și abilitățile practice. Combinația de formare în întreprindere și în școala profesională garantează o conexiune a teoriei și practicii. Datorită legăturii dintre teorie și practică, această formă de învățământ reprezintă o particularitate a sistemului educațional german și are recunoaștere internațională.

Majoritatea profesiilor care necesită formare recunoscute de stat – în prezent aproximativ 324 – se bazează pe sistemul dual. Mai ales meseriile din meșteșugărit, comerț, industrie, servicii sau agricultură sunt formate în sistemul dual. Cursurile la școala profesională au loc, în mod normal, 1 sau 2 zile pe săptămână, pe lângă munca în întreprindere. În cazul anumitor programe de formare cursurile școlare se țin sub formă de seminarii bloc: în acest caz, ucenicul merge alternativ la școală timp de câteva săptămâni, apoi se întoarce la întreprinderea în cadrul căreia are loc formarea profesională. În timpul formării în cadrul întreprinderii, veți primi o remunerație din partea întreprinderii în cadrul căreia are loc formarea profesională.

Indicație: Prezentările scurte multilingve ale Institutului Federal pentru Formare Profesională (BiBB) oferă o perspectivă asupra formării profesionale Informații referitoare la ocupațiile de formare inițială și continuă în sistemul dual, în temeiul Legii privind formarea profesională (BBiG) și al Codului activităților meșteșugărești (HwO), precum și la ocupațiile de asistent medical în temeiul Legii privind profesiile de îngrijire (PflBG) pot fi găsite și pe pagina BiBB în limbile germană și engleză . Pe pagina Eurydice se regăsește o scurtă prezentare a tipurilor de formare din Germania.


3. Formarea profesională școlară

Pe lângă formarea profesională duală există în Germania și formarea profesională școlară. În ceea ce privește valoarea, formarea profesională școlară este la același nivel ca formarea profesională duală. Oferta de formare profesională școlară este vastă, de exemplu în domeniul sanitar și social (asistent medical generalist, asistent tehnician de farmacie, îngrijitor bătrâni, asistent social, educator, etc.), în domeniul limbilor străine precum și în domeniul IT (asistent tehnologia informației) sau design (asistent tehnic design). Formarea școlară are loc la zi, într-o „Berufsfachschule” (școală profesională specializată) sau o academie de meserii de stat sau privată și durează între 1 și 3 ani. „Berufsfachschulen” (școlile profesionale specializate) private pot percepe taxe de școlarizare, dacă este necesar.

De regulă, nu se primește nicio remunerație în timpul studiilor școlare. Cu toate acestea, elevii școlii profesionale pot avea dreptul la sprijin financiar în temeiul Legii federale privind promovarea formării profesionale - cunoscută mai degrabă sub denumirea de BAföG pentru elevi.

Indiciu: Deoarece în majoritatea cazurilor există termene de înregistrare fixe pentru școlile profesionale specialitate, informațiile referitoare la școlile dorite trebuie obținute din timp. O vedere de ansamblu detaliată referitoare la „Berufsfachschulen” (școlile profesionale specializate) din landurile federale o oferă baza de date KURSNET a Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

4. Absolvenții de bacalaureat resp. de alte formări profesionale economice

Economia (în special societățile industriale sau comerciale sau de asigurare) oferă locuri de practică special create pentru elevii care vor promova sau au promovat deja examenul de bacalaureat și se axează pe „formările profesionale speciale din economie” sau pe „formarea profesională a elevilor cu bacalaureat”.

Pentru aceste oferte de formare profesională există diferite modele. Se caracterizează prin relevanța practică, legătura strânsă cu nevoile economiei și solicitările teoretice. Ofertele există în domeniul vânzărilor dar și IT (informatică economică), limbi străine și transporturi (controlor de trafic aerian). În școala profesională, cunoștințele speciale de contabilitate, calcul, marketing, PC sau limbi străine se predau în clase speciale.

În special pentru următoarele grupe profesionale există o formare profesională pentru absolvenții de bacalaureat:

  • Tehnician industrial specializarea tehnologia datelor
  • Asistent informatician
  • Informatician
  • Informatician economic
  • Controlor de trafic aerian

În perioada formării profesionale se primește o remunerație de la întreprinderea în cadrul căreia are loc formarea profesională.

Indiciu: Centrul de informare profesională al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă oferă informații utile referitoare la toate profesiile. De asemenea este utilă consilierea personală la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Ucenicii trebuie să respecte programările pentru începerea formării profesionale: Majoritatea programelor de formare încep la 1 august sau 1 septembrie în fiecare an. Multe firme încep deja de la începutul anului să caute ucenici, bănci și mari corporații publică locurile cu un an înainte de începerea formării profesionale. Candidații trebuie să înceapă din penultimul an școlar să se ocupe de întrebarea referitoare la ce meserie ar putea fi importantă. Zilele informative din centrele de informare profesională ale agențiilor pentru ocuparea forței de muncă sau târgurile de formare profesională oferă susținere pentru căutarea unui loc de formare profesională.

5. Dezvoltare profesională

Formarea profesională nu trebuie confundată cu dezvoltarea profesională, care este ofertă în cadrul academiilor (profesionale). În acest caz este vorba de adaptarea cunoștințelor și a abilităților la cerințele modificate din domeniul profesional.

Dezvoltarea profesională poate fi aprofundată sau există printr-o formare profesională există. Aceasta a fost precedată de faze educaționale anterioare și/sau de o activitate profesională interimară. Dezvoltarea profesională poate fi autodidactă, printr-o măsură de formare accesibilă publicului sau, în cazul în care formarea este inițiată de companie, și sub formă de instruire în cadrul companiei.

Se face diferența în cazul dezvoltării profesionale:

  • Perfecționare (Adaptarea la cunoștințele în meseria învățată),
  • Recalificare (reorientare profesională),
  • Perfecționare în scopul avansării profesionale sau calificare suplimentară,

Dezvoltarea profesională este în principiu care însoțește profesia, este posibilă pe lângă locul de muncă.

Perfecționarea își propune să păstreze acele calificări care au fost deja dobândite într-o formare profesională. Acestea ar trebui aprofundate, adaptate la evoluțiile tehnice sau extinse, astfel încât să fie posibilă avansarea în carieră. Calificările dobândite prin perfecționare sunt de obicei verificate prin examene efectuate de organismele responsabile (în mare parte camera meșteșugarilor sau camere de industrie și comerț).

Perfecționarea în scopul avansării profesionale reprezintă, de exemplu, cursurile frecventate de specialiști/specialiste care au ca obiectiv examenul de maistru cursuri de pregătire pentru examenul de economist specialist sau cursurile de pregătire pentru un examen conform Regulamentului privind aptitudinile instructorilor în cadrul formării profesionale (AEVO) .

Prin recalificare înțelegem formarea profesională pentru altă activitate față de cea exercitată sau învățată. Cunoștințele și experiențele de la locul de muncă anterior permit adesea o scurtare a formării profesionale pentru noua profesie în comparație cu un începător. Este adevărat că, în condiții speciale, cineva fără formare profesională prealabilă poate lua parte și la o măsură de recalificare, dar în acest caz este vorba de o ucenicie.

Recalificarea este o posibilitate de a se califica pentru o nouă activitate de muncă, în cazul în care vechea meserie, de exemplu nu mai poate fi exercitată din motive medicale. Sau, datorită schimbării structurale constante de pe piața muncii, există o nevoie modificată de lucrători calificați și, prin urmare, cerințe diferite pentru formarea angajaților (de exemplu, în cursul digitalizării).

Cu ajutorul unei măsuri de recalificare, poate avea loc o reorientare profesională și se poate învăța o nouă profesie. Recalificarea se încheie cu un examen în fața camerei responsabile (Camera de industrie și comerț, Camera meșteșugarilor etc.). Aceasta are ca rezultat, de exemplu, o calificare profesională recunoscută IHK sau la un brevet. Durata recalificării depinde de durata efectivă a instruirii în profesia respectivă. Cursurile de formare comercială au de obicei o perioadă de formare de 3 ani (de la 21 de luni de perioadă de recalificare), iar profesiile tehnice 3,5 ani (până la 28 de luni de perioadă de recalificare).

În Germania, recalificarea este adesea finanțată de sectorul public, mai ales de către Jobcenter-urile regionale, Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă sau, în cazul problemelor de sănătate, ca măsură de reabilitare de către Fondul german de asigurări de pensii .